părínte (părínți), s. m. – 1. Tată. – 2. Titlu de reverență pentru clerici. – 3. (Pl.) Strămoși; tata și mama. – Mr. p(ă)rinte. Lat. parentem (Pușcariu 1271; Candrea-Dens., 1338; REW 6233), cf. alb. prinț, pl. përinthë (Philippide, II, 650), it., port. parente, prov., cat. paren, fr. parent, sp. pariente. Uz general (ALR, I, 151). – Der. părintesc, adj. (patern; familial); părintește, adv. (ca un părinte; cu dragoste); părinție, s. f. (înv., paternitate). Vezi definitia »

FIDELITÁTE s. f. 1. Statornicie în convingeri, în sentimente, în atitudine etc.; devotament, credință. 2. Precizie, exactitate în prezentarea sau în reproducerea realității, a unui text, a unui model etc. 3. (Tehn.; în sintagma) Înaltă fidelitate = calitate a unor aparate electroacustice de a reda cât mai fidel semnale sonore (înregistrate); hi-fi. – Din fr. fidélité, lat. fidelitas, -atis. Vezi definitia »

TRIBOELECTRICITÁTE s.f. Electricitate statică produsă prin frecare. [Cf. fr. tribo-électricité]. Vezi definitia »

IMPLACABILITÁTE s. f. însușirea de a fi implacabil. (< fr. implacabilité) Vezi definitia »

IMPERTURBABILITÁTE s. f. stare a celui imperturbabil. (< fr. imperturbabilité) Vezi definitia »