Definita cuvantului poreclă
PORÉCLĂ, porecle, s. f. 1. Supranume dat, de obicei în bătaie de joc, unei persoane, mai ales în legătură cu o trăsătură caracteristică a aspectului său exterior, a psihicului sau a activității sale. 2. (Înv. și reg.) Nume de familie. [Var.: (reg.) polícră, poríclă s. f.] – Din sl. poreklo.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu poreclă
lișcótă s.f. (reg.) 1. copil neastâmpărat. 2. liotă, ceată de copii zgomotoși. Vezi definitia »
PERÚLĂ s. f. înveliș protector al mugurilor la arbori. (< fr. pérule, lat. perula) Vezi definitia »
GRAVURĂ s. f. 1. Arta de a grava; gravare. 2. Gen al graficii în care imaginea este obținutĂ? prin reproducerea ei dupĂ? o placĂ? pe care a fost gravat desenul. 3. PlacĂ? pe care este gravatĂ? o imagine pentru reproducere. 4. Imagine obținutĂ? prin gravare; stampĂ?. -Din fr. Gravure Vezi definitia »
APICOLÍZĂ s.f. 1. Operația de turtire a vîrfului unui plămân. 2. Leziune a vârfului rădăcinii dentare, datorită de obicei unor infecții cronice parodontale. [< fr. apicolyse, cf. lat. apex – vârf, gr. lysis – disociere]. Vezi definitia »
MÍNĂ1 s. f. 1. loc subteran special amenajat, de unde se extrag minerale. 2. galerie săpată în frunzele sau în scoarța unei plante de către insecte. 3. (fig.) mare bogăție (ascunsă). 4. cilindru subțire de granit etc. din interiorul creioanelor sau pixurilor. 5. mijloc de luptă alcătuit dintr-o încărcătură de exploziv și un dispozitiv de aprindere, care explodează prin lovire sau la comandă. (< fr. mine, germ. Mine) Vezi definitia »