stoleríță, stoleríțe, s.f. (înv. și reg.) soție de stoler. Vezi definitia »

BÁNCĂ² s. f. (la jocul de cărți) banii puși în joc de cel ce ține jocul. (< germ. Bank) Vezi definitia »

PÚLPĂ, pulpe, s. f. 1. Partea musculoasă posterioară a piciorului, situată între genunchi și gleznă. ♦ Parte a piciorului situată în porțiunea acestor mușchi. 2. Țesut conjunctiv bogat în vase și nervi. Pulpă dentară. 3. Partea cărnoasă și comestibilă a unor fructe. 4. Reziduu obținut în industria zahărului, în distilerii și la prepararea feculei, folosit ca hrană pentru vite. – Lat. pulpa (cu unele sensuri după fr. pulpe). Vezi definitia »

almóină (-ne), s. f. – (Înv.) Pomană. – Var. alimojnă. Lat. eleemosyna, prin intermediul sl. almužno (Berneker 27; DAR). – Der. almojnean, s. m. (cerșetor), cuvînt rar, cules de la românii din Iugoslavia; alimojdii, s. f. (fleacuri, nimicuri), în Munt. Vezi definitia »

ADRENALÍNĂ s. f. Hormon produs de glandele suprarenale sau fabricat pe cale sintetică și servind ca medicament, mai ales ca stimulent cardiac. – Fr. adrénaline. Vezi definitia »