REZISTÉNT, -Ă I. adj. care rezistă; durabil, trainic. ◊ care nu se lasă doborât, care suportă ușor (oboseala, boala). ◊ (despre microbi) care s-a obișnuit cu un antibiotic. II. s. m. f. patriot, membru al Rezistenței. (< fr. résistant, it. resistente) Vezi definitia »

SUBCONȘTIÉNT s.n. Sferă a fenomenelor psihice care se desfășoară în afara conștiinței și care au putut fi anterior conștiente sau ar putea deveni conștiente ulterior. [Pron. -ști-ent. / cf. fr. subconscient]. Vezi definitia »

DEGAJAMÉNT s.n. Încăpere care servește ca spațiu de comunicare între încăperile unui apartament sau ale unei clădiri publice. ♦ (Teatru) Porțiune situată în fundul și pe marginile scenei, servind la depozitarea decorurilor și a mobilierului. [Cf. fr. dégagement]. Vezi definitia »

BOMBAMÉNT s. n. convexitate a părții carosabile a unei șosele. (< fr. bombement) Vezi definitia »

COMEDIÁNT, -Ă, comedianți, -te, s. m. și f. 1. (Înv.) Comedian. ♦ Actor sau actriță de circ, de bâlci; saltimbanc. ♦ Actor sau actrița fără talent. 2. Fig. Persoană prefăcută, fățarnică, ipocrită; șarlatan. [Pr.: -di-ant] – Din germ. Komödiant, it. commediante. Vezi definitia »