Definita cuvantului basculă
BASCÚLĂ, bascule, s. f. 1. Aparat care permite cântărirea corpurilor grele cu ajutorul unor greutăți (de o sută de ori) mai mici. 2. Scândură sau pârghie mobilă așezată în cumpănă pe un suport. 3. Partea metalică a armelor de vânătoare cu țevi mobile. – Din fr. bascule.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu basculă
ALANTOÍDĂ s. f. membrană embrionară a animalelor vivipare și ovipare cu respirație pulmonară. (< fr. allantoïde) Vezi definitia »
bárbă (-ắrbi), s. f. – Păr crescut pe bărbie și pe obraji. – Mr., megl. barbă, istr. borbę. Lat. barba (Pușcariu 182; REW 994; Candrea-Dens., 133; DAR) comun tuturor limbilor romanice. – Der. bărbărie, s. f. (bătrîn ramolit, boșorog); bărbos, adj. (cu barbă); bărbușoară, s. f. (caracudă, plevușcă). Din rom. provine săs. bärbos. – Cf. și bărbat. Vezi definitia »
PALMITÍNĂ s. f. Substanță solidă, grasă, obținută prin combinarea acidului palmitic cu glicerina. – Din fr. palmitine. Vezi definitia »
VĂNÚȚĂ, vănuțe, s. f. Diminutiv al lui vană. Vezi definitia »
BORSÉTĂ s. f. 1. geantă bărbătească mică pentru acte, documente etc. 2. geantă de damă. (< it. borsetta) Vezi definitia »