ZMEOÁICĂ, zmeoaice, s. f. 1. Personaj feminin fantastic din basme, imaginat ca o femeie uriașă, cu puteri supranaturale, întruchipând răutatea; zmeoaie (1). 2. Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu tulpina cilindrică, cu flori albe sau purpurii dispuse în umbele (Laserpitium latifolium). – Zmeu + suf. -oaică. Vezi definitia »

UȘURÍNȚĂ, ușurințe, s. f. 1. Faptul de a fi ușor (de făcut); facilitate. ◊ Loc. adv. Cu (multă sau mare) ușurință = a) fără greutate, fără efort; b) cu indiferență, cu nepăsare; în mod superficial. ♦ (Rar) Înlesnire, avantaj, favoare. 2. Nesocotință, neseriozitate; superficialitate. 3. (Înv.) Înviorare, întremare (a unui bolnav). 4. (Înv.) Însușire a unui lucru lipsit de greutate. – Ușor² + suf. -ință. Vezi definitia »

dosádă (-ắzi), s. f. – Necaz, supărare, durere. Sl. (bg.) dosada (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Miklosich, Lexicon, 182; Cihac 100). Sec. XVII, înv. – Der. dosădi, vb. (a chinui, a supăra, a întrista), din sl. dosaditi; dosăditură, s. f. (chin, suferință); dosăditor, adj. (urmăritor). Vezi definitia »

RÉMĂ¹ s. f. denumire a verbului în terminologia aristotelică. (< fr. rheme, gr. rhema) Vezi definitia »

GRANÁTĂ, granate, s. f. V. grenadă. Vezi definitia »