mahmudeá (mahmudéle), s. f. – Monedă turcească de aur, bătută de sultanul Mahomed II (1785-1839), de unde i se trage și numele; valora 40 de taleri (mahmudea tare) sau 35 (mahmudea moale), dar s-a depreciat rapid (în 1848 valora 16,24 și respectiv 6,67 franci). – Mr. mahmude, megl. mămudie. Tc. mahmudiyé (Roesler 599; Șeineanu, II, 242), cf. ngr. μαχμουτιές, sb. mahmudija. Vezi definitia »

al cincilea expr. v. a cincea roată la căruță. Vezi definitia »

traversarea prin alunecare pe coarda de alpinism, între două puncte de înălțime diferită Vezi definitia »

ZEFLEMEÁ, zeflemele, s. f. Ironie ușoară, luare în râs, glumă batjocoritoare. ◊ Expr. A lua în zeflemea = a-și bate joc de cineva, a lua în râs. – Din tc. zevklenmek. Vezi definitia »

croazeá (-éle), s. f. – Stofă țesută în patru ițe. Fr. croisée. Înv. Vezi definitia »