QUOTIÉNT s.n. Rezultat al unei diviziuni; cât. ◊ Quotient intelectual = raport între vârsta mentală și cea reală a unui copil; quotient respiratoriu = raport între volumul de bioxid de carbon eliminat și cel de oxigen absorbit în același timp de un organism animal sau vegetal. [Pr.: cvo-] (din fr. quotient, lat. quotiens) Vezi definitia »

ACÁNT s.m. v. acantă. Vezi definitia »

ACCIDÉNT I. s. n. 1. eveniment întâmplător și neprevăzut, cu consecințe dăunătoare. 2. ridicătură, adâncitură a unui teren. 3. însușire a unui lucru, fenomen nelegată de esența lui. 4. ~ fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilația, epenteza, metateza). II. s. m. alterație. (< fr. accident, lat. accidens) Vezi definitia »

CEMENT²(O)- elem. „cement dentar”. (< fr. cémen-to/o/-, cf. lat. cementum, pietriș) Vezi definitia »

ELECTROIZOLÁNT, -Ă, electroizolanți, -te, adj., s. m. (Material) care are calitatea de a izola din punct de vedere electric. [Pr.: -tro-i-] – Din fr. électro-isolant. Vezi definitia »