Definita cuvantului muză
MÚZĂ, muze, s. f. 1. (Mitol.) Fiecare dintre cele nouă divinități alegorice ocrotitoare și inspiratoare ale artelor și ale științelor; spec. zeiță a poeziei, care inspiră pe poeți. 2. Inspirație poetică. 3. (Livr.) Poezie, literatură. – Din lat., it. musa, fr. muse, ngr. músa, germ. Muse.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu muză
MORMĂIÁLĂ, mormăieli, s. f. Mormăit1. [Pr.: -mă-ia-] – Mormăi + suf. -eală. Vezi definitia »
AEROMECÁNICĂ s. f. ramură a mecanicii care studiază mișcarea și echilibrul gazelor. (< fr. aéromécanique) Vezi definitia »
CICLORÁMĂ s.f. Perdea, colorată de obicei în albastru, care închide laturile și fundul scenei, în spatele decorurilor. V. orizont (4) [în DN]. [< fr. cyclorama, germ. Zyklorama]. Vezi definitia »
CRIPTOGRÁMĂ s. f. 1. document scris cu caractere secrete, cărora li se atribuie, după un cod, valori speciale, cunoscute numai de cei inițiați. ◊ (inform.) formă codificată a unei înregistrări. 2. problemă enigmistică constând în a împărți cuvintele unei fraze într-un număr exact de fragmente, care se înscriu într-o formă geometrică regulată, urmând a se afla locul unde începe succesiunea acestor fragmente și modul în care se succedă. (< fr. cryptogramme) Vezi definitia »
ANTOFITÓZĂ s. f. boală a plantelor provocată de paraziți. (< fr. anthophytose) Vezi definitia »