văluríre s. f., g.-d. art. vălurírii; pl. văluríri Vezi definitia »

sastisáre, sastisări, s.f. (înv.) organizare; mod de organizare. Vezi definitia »

neînspăimântáre s.f. (înv.) curaj neclintit. Vezi definitia »

DEBUTÁRE s.f. Acțiunea de a debuta; debut. [< debuta]. Vezi definitia »

AUTOPOLENIZÁRE s.f. Polenizare cu polen propriu, rezultat din staminele aceleiași flori în care se află și pistilul. [După fr. autopollinisation]. Vezi definitia »