târâș, târâși, s.m. (reg.) 1. șarpe. 2. papuc fără călcâi. Vezi definitia »

CĂȚELÚȘ, căteluși, s. m. Diminutiv al lui cățel (I 1). – Cățel + suf. -uș. Vezi definitia »

suitáș (-șuri), s. n. – Cordon, șnur, șiret. – Var. sutaș. Mag. sujtás, cf. fr. soutache (REW 8440a), var. din fr. Vezi definitia »

borș (bórșuri), s. n. – 1. Zeamă acră preparată din fermentarea tărîțelor de grîu. – 2. Ciorbă preparată cu această zeamă. – 3. (Arg.) sînge. Rut., rus. boršt (Miklosich, Slaw. Elem., 16). – Der. borșar, s. m. (poreclă dată soldaților); borșer, s. n. (vas în care fermentează borșul); borși, vb. (a fermenta). Vezi definitia »

ócoș (-șe), adj. – (Trans.) Deștept, isteț; viclean, șiret. Mag. okos. A pătruns în argoul bucureștean. – Der. ocoși, vb. refl. (a o face pe deșteptul), în Trans. Vezi definitia »