Definita cuvantului potir
POTÍR, potire, s. n. 1. Cupă de metal (prețios) cu gura largă (și cu marginile răsfrânte); p. ext. conținutul acestei cupe. ♦ Spec. Pahar de aur sau de argint, cu picior, în care se păstrează cuminecătura la biserică. 2. P. anal. Parte a unei flori alcătuită din corolă și caliciu. – Din sl. potirĩ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu potir
CHIR s. m. (Înv.; precedă n. pr. de persoane) Domn, jupân. [Scris și: kir] – Din ngr. kír[ios]. Vezi definitia »
FURNÍR s. n. placă subțire de lemn de esență superioară, pentru mobilă. (< germ. Furnier) Vezi definitia »
a trata cu sictir (pe cineva) expr. a trata în mod disprețuitor (pe cineva); a ignora în mod deliberat (pe cineva). Vezi definitia »
VIZÍR, viziri, s. m. Nume dat miniștrilor (sau înalților dregători) din țările musulmane. ◊ Mare-vizir = nume dat în Imperiul Otoman dregătorului care îndeplinea funcția de prim-sfetnic al sultanului. – Din tc. vezir. Vezi definitia »
MELAFÍR s.n. (Geol.) Rocă porfirică, formată din feldspat, plagioclaz, olivină etc. [< germ. Malaphyr]. Vezi definitia »