ZWINGLIANÍSM s.n. Doctrină teologică a lui Zwingli și a discipolilor săi, care consideră Biblia ca autoritate supremă, opunând-o dogmelor și formelor de cult catolice, și care tinde a confunda biserica cu statul. [< fr. zwinglianisme, cf. Ulrich Zwingli – umanist și reformator religios elvețian]. Vezi definitia »

SOCIAL-ȘOVINÍSM s. n. varietate a oportunismului, constând în sprijinirea de către social-democrație a politicii imperialiste a guvernului capitalist din propria țară. (< rus. soțial-șovinizm) Vezi definitia »

SIDERÍSM s.n. Cult al aștrilor. [< fr. sidérisme, cf. lat. sidus – astru]. Vezi definitia »

NEOSPIRITUALÍSM s. n. curent în gândirea filozofică din Franța și Italia, care a imprimat interpretării și analizei aparatului conceptual al spiritualismului o direcție mai subiectivistă, de coloratură iraționalistă și antiintelectualistă. (< neo- + spiritualism) Vezi definitia »

CONFIGURAȚIONÍSM s.n. Concepție în psihologia structuralistă potrivit căreia în învățarea citirii și scrierii cuvintelor copilul prinde totul în forme întregi, în structuri; gestaltism. [Pron. -ți-o-. / cf. it. configurazionismo]. Vezi definitia »