MAGNETÍT s. n. oxid natural de fier, negru, cu proprietăți magnetice. (< fr. magnétite) Vezi definitia »

WITHERÍT s.n. Carbonat natural de bariu, incolor, cenușiu sau gălbui, cu luciu sticlos-gras. (din fr. withérite) Vezi definitia »

CROMOCÍT s.n. Cromatocit. [< fr. chromocyte]. Vezi definitia »

GRÁPE-FRUIT s.n. v. grepfrut. Vezi definitia »

SCIT, -Ă, sciți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană făcând parte dintr-o populație indo-europeană care a trăit, timp de mai multe secole înainte de Cristos, în regiunile din nordul Mării Negre. 2. Adj. Scitic. – Din fr. Scythes, lat. Scythae. Vezi definitia »