AUTOȘENILÉTĂ s. f. autocamion echipat cu roți directoare în față și cu șenile propulsoare în spate. (< autoșenilă + -etă) Vezi definitia »

MASÉUZĂ s.f. v. maseză [DEX'98] Vezi definitia »

CAGÚLĂ, cagule, s. f. 1. Mantie cu glugă purtată de călugări; tip de glugă care acoperă tot capul (cu deschizături în dreptul ochilor). 2. Parte de cauciuc a unei măști de gaze. – Din fr. cagoule. Vezi definitia »

PRÍSPĂ, prispe, s. f. 1. Un fel de terasă îngustă înălțată de-a lungul peretelui din față (uneori și al celor laterali) la casele țărănești, lipită cu pământ sau pardosită cu scânduri, adesea mărginită de o balustradă scundă de lemn sau de zidărie. 2. Porțiune de teren cu suprafața plană, fără denivelări (situată la diferite altitudini); platformă, tăpșan. 3. Dig rudimentar de pământ sau de lemn folosit pentru a menține nivelul apei în bălți. – Probabil din sl. *prisŭpa. Vezi definitia »

ACTINOMICÓZĂ s.f. (Med.) Boală infecțioasă produsă de o ciupercă, constând din abcese cronice. ◊ Actinomicoza cartofului = boală a cartofului, provocată de o bacterie; râia comună a cartofului. [< fr. actinomycose, cf. gr. aktis – rază, mykes – ciupercă]. Vezi definitia »