-RÉZĂ elem. „oprire, stagnare”. (< fr. -rhése, cf. gr. rhesis) Vezi definitia »

NORVEGIÁNCĂ, norvegience, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Norvegiei sau este originară de acolo. [Pr.: -gi-an-] – Norvegian + suf. -că. Vezi definitia »

șopîrlă (-le), s. f. – Năpîrcă (Lacerta muralis). Creație expresivă, cf. năpîrcă și șopîrcăi. În acord cu rădăcina expresivă șop, pare să indice ideea de mișcare tăcută sau care abia se aude. În general se admite că este cuvînt identic cu alb. šapi „șopîrlă” (Cihac, II, 720; Meyer 399, Tiktin; Schuchardt, ZRPh., XXVII, 612; Weigand, BA, III, 111; Philippide, II, 735; Rosetti, II, 123), care se presupune că provine din gr. σήψ sau, după Weigand, din lat. *sepinula; dar aceste explicații sînt insuficiente. Der. directă din gr. σήψ (Diculescu, Elemente, 487) este improbabilă. Der. sopîrla(r)iță, s. f. (anghină difterică, difterie; plante, Veronica orchidea, Parnassia palustris, Brunella vulgaris); șopîrlar, s. m. (egretă, Buteo vulgaris); sopîrliță, s. f. (plante, Veronica Bachofeni, V. chamaedrys, V. teucrium, Parnassia palustris, Polygala vulgaris). Din rom. provine bg. šopărlă (Capidan, Raporturile, 218). Vezi definitia »

LIHNEÁLĂ, lihneli, s. f. Sfârșeală, slăbiciune (din cauza foamei). [Var.: alicneálă s. f.] – Lihni + suf. -eală. Vezi definitia »

PNEUMÁTICĂ s.f. Parte a fizicii care studiază proprietățile aerului și ale altor gaze. [< fr. pneumatique]. Vezi definitia »