Definita cuvantului precuvântare
PRECUVÂNTÁRE, precuvântări, s. f. (Astăzi rar) Cuvânt introductiv, prefață. ♦ (Înv.) Cuvântare, discurs. – Pre1- + cuvântare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu precuvântare
PERPELÍRE s. f. v. pârpălire. Vezi definitia »
POTOLÍRE, potoliri, s. f. Acțiunea de a se potoli și rezultatul ei; liniștire, domolire, calmare, potoleală. – V. potoli. Vezi definitia »
GRUYÈRE [GRÜ-IÉR] s. n. brânză fermentată, de rețetă franceză, cu scoarța tare, varietate de șvaițer. (< fr. gruyère) Vezi definitia »
DISTRIBUÍRE, distribuiri, s. f. Faptul de a distribui; împărțire, repartizare. – V. distribui. Vezi definitia »
INTEROGÁRE s.f. Acțiunea de a interoga; interogație. [< interoga]. Vezi definitia »