Definita cuvantului precuvântare
PRECUVÂNTÁRE, precuvântări, s. f. (Astăzi rar) Cuvânt introductiv, prefață. ♦ (Înv.) Cuvântare, discurs. – Pre1- + cuvântare.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu precuvântare
INSINUÁRE, insinuări, s. f. Acțiunea de a (se) insinua și rezultatul ei; aluzie calomnioasă, răutăcioasă; strecurare, pătrundere, infiltrare, insinuație. [Pr.: -nu-a-] – V. insinua. Vezi definitia »
ACĂȚÁRE s. f. v. agățare. Vezi definitia »
AFÁCERE s. f. 1. activitate comercială. ♦ cifră de ĩ = total al banilor obținuți în comerț sau în alte activități economice. 2. acțiune din care rezultă un profit. ◊ tranzacție economică. 3. (fam.) îndeletnicire. ♦ ĩ interne (sau externe) = treburi, preocupări, lucrări privind problemele interne (sau externe) ale unui stat. (după fr. affaire) Vezi definitia »
DEGIVRÁRE s. f. v. dejivrare. Vezi definitia »
care livreaza, tine de livrare Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z