abscísă s. f. 1. (mat.) număr real care indică pe o axă lungimea și sensul segmentului cuprins între originea axei și un punct dat, determinând poziția acestuia. 2. prima coordonată carteziană (orizontală) a unui punct. (< fr. abscisse, lat. /linea/ abscissa) Vezi definitia »

sdreánță (sdrențe), s. f. – Cîrpă ruptă, haină ruptă. – Var. zdreanță și var. Creație expresivă, bazată probabil pe o rădăcină imitativă *sdranț, care ar reproduce zgomotul unei pînze care se rupe, cf. sdrang, sdrîng, cranț, cronț. Numeroase var.: str(e)anță, str(e)amță, (co)tr(e)anță, cotreampă, cotoroanță, ultima cu sensul special de „femeie rea, harpie”, cf. catrință, cotrincioară, dr(e)anță etc. Legătura care s-a vrut să se stabilească cu sl. *sŭdranica, de la sŭdrati „a rupe” (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 101; Iordan, Dift., 87; Tiktin; Drăganu, Dacor., V, 339 și VII, 216), cf. draniță, este posibilă fără a fi necesară. Der. sdrețar, s. m. (rupt, flenduros); sdrențăros (var. sdrențos), adj. (flenduros); sdrențui, vb. (a se rupe, a se sfîșia); sdrențuros (var. trențuros, trențăros, cotrențos etc.), adj. (jerpelit); sdreață, s. f. (linte de apă, Lemnea), cu pierderea nazalității); sdreală, s. f. (zgîrîietură), cu schimb de suf.; sdreli (var. sdrili, streli), vb. (a scrijeli), se află semantic față de sdreanță ca rasgar față de rasguñar (der. din sl. strĕliti „a trage săgeți”, propusă de Cihac, II, 336 și Conev, nu se explică semantic; din sb. drliti „a descoperi” după Scriban, pare dificil); sdrelitură, s. f. (zgîrîietură). Vezi definitia »

válmă s. f. – În expresia de-a valma: claie peste grămadă. Sl. valŭmŭ, de la valŭ, cf. val (Cihac, II, 446; Tiktin), cf. rus. valom, ceh. valme. – Der. vălmaș (der. devălmaș), s. m. (coproprietar); (în)vălmăși, vb. (a amesteca, a arunca în dezordine; a confunda, a încurca, a zăpăci); (în)vălmășag, s. n. (amestec, luptă); (în)vălmășeală, s. f. (îngrămădire, încăierare); valmeș, adv. (amestecat, confuz). Vezi definitia »

ASTROFÍZICĂ s. f. Ramură a astronomiei care folosește anumite metode fizice pentru cercetarea structurii și mișcării aștrilor. – Fr. astrophysique. Vezi definitia »

cârstátă s.f. (reg.) prescură cu trei colțuri. Vezi definitia »