ECVINÍSM s. n. v. echinism. Vezi definitia »

NONCONFORMÍSM s.n. Abatere conștientă de la regulile în uz, tendința de a nu accepta moravurile, mentalitatea, tradițiile unui anumit mediu. [< fr. non-conformisme]. Vezi definitia »

EZOTERÍSM s.n. Transmiterea (în antichitate și în evul mediu) a unei doctrine filozofice numai unui număr restrâns de inițiați. [Var. esoterism s.n. / < fr. ésotérisme]. Vezi definitia »

INTEGRALÍSM s.n. 1. Curent de avangardă în literatura dintre cele două războaie mondiale care proclamă eliberarea de sub autoritatea oricăror dogme estetice, logice, etice sau sociale. 2. Aspirație către actualizarea completă a propriei ideologii în viața social-politică. [Cf. it. integralismo și „Integral” – titlul unei reviste din București]. Vezi definitia »

IDIOTÍSM, idiotisme, s. n. Expresie sau construcție caracteristică unei limbi, care nu poate fi tradusă în altă limbă cuvânt cu cuvânt. [Pr.: -di-o-] – Din fr. idiotisme. Vezi definitia »