zdruncinătúră s. f., g.-d. art. zdruncinătúrii; pl. zdruncinătúri Vezi definitia »

fotrágă, fotráge, s.f. (reg.) lemn gros scobit, cu care se scoate piatra. Vezi definitia »

MISCÉLĂ s. f. amestec al unui solid cu un lichid, a două lichide, a unui gaz cu un lichid sau a două gaze, având un amestec omogen. ◊ amestec de benzină și ulei folosit la combustie și ungere în motoare. (< fr. miscelle, lat. miscellus) Vezi definitia »

RECUNOȘTÍNȚĂ s. f. aducere aminte cu dragoste, recunoaștere a unei binefaceri primite; gratitudine. (după fr. reconnaissance) Vezi definitia »

ARIBOFLAVINÓZĂ s. f. boală, provocată de lipsa ribofla-vinei din alimentație. (< fr. ariboflavinose) Vezi definitia »