DISCRIMINÁRE, discriminări, s. f. Acțiunea de a discrimina și rezultatul ei. 1. Deosebire, distingere efectuată între mai multe elemente. 2. Politică prin care un stat sau o categorie de cetățeni ai unui stat sunt lipsiți de anumite drepturi pe baza unor considerente neîntemeiate. ♦ Discriminare rasială = segregație. – După fr. discrimination, lat. discriminatio, -onis. Vezi definitia »

CARAMELIZÁRE s. f. Acțiunea de a (se) carameliza și rezultatul ei; spec. proces de descompunere, prin încălzire, a caramelurilor. – V. carameliza. Vezi definitia »

AUTODENUNȚÁRE, autodenunțări, s. f. Acțiunea de a se autodenunța. [Pr.: a-u-] – V. autodenunța. Vezi definitia »

notáre, notắri, s.f. (înv.) 1. înotare; înot. 2. faptul de a naviga, de a pluti. Vezi definitia »

DESPERÁRE s.f. Acțiunea de a despera și (mai ales) rezultatul ei; deznădejde. ◊ Cu desperare = în mod deznădăjduit; (fig.) din toate puterile. [Var. disperare s.f. / < despera]. Vezi definitia »