COABITÁȚIE, coabitații, s. f. (Jur.) Coabitare. [Pr.: co-a-] – Din fr. cohabitation. Vezi definitia »

ZOOPATÍE s.f. (Med.) Delir în care bolnavul e convins că are animale (șerpi, broaște etc.) în corp. V. zoantropie. [Gen. -iei. / < fr. zoopathie, cf. gr. zoon – animal, pathos – boală]. Vezi definitia »

cométie s.f. (reg.) rude, neamuri. Vezi definitia »

DIAFANÍE s. f. procedeu de tipărire cu cerneluri trans-parente, pe celofan, celuloid etc. ◊ produsul obținut. (< germ. Diaphanie) Vezi definitia »

SUBHEMOFILÍE s. f. formă de hemofilie ușoară. (< sub- + hemofilie) Vezi definitia »