TRIPOTÁJ, tripotaje, s. n. (Livr.) Afacere necinstită; potlogărie, matrapazlâc. [Pl. și: tripotájuri] – Din fr. tripotage. Vezi definitia »

ERMITÁJ s. n. 1. locuința unui ermit; sihăstrie; (p. ext.) loc retras. 2. mic palat izolat. (< fr. ermitage) Vezi definitia »

ERMITÁJ s.n. (Rar) Pustnicie, sihăstrie; (p. ext.) mic palat izolat; loc depărtat, izolat, retras de lume; pavilion izolat în parcul unui castel. [Var. ermitagiu s.n. / < fr. ermitage]. Vezi definitia »

PLATELÁJ s. n. 1. planșeu al unei șarpante. 2. element de rezistență al suprastructurii unui pod, care susține nemijlocit calea și transmite sarcinile și grinzile acestuia. (< fr. platelage) Vezi definitia »

DERAPÁJ s.n. Faptul de a derapa; alunecare într-o parte, derapare. [< fr. dérapage]. Vezi definitia »