IMPOSTÓR, -OÁRE, impostori, -oare, s. m. și f. Persoană care caută să înșele, profitând de necunoștința sau de buna-credință a oamenilor; șarlatan, mincinos. ♦ Persoană care caută să se substituie altcuiva (pentru a lucra, a profita în numele lui); farsor. – Din fr. imposteur, lat. impostor. Vezi definitia »

PLANCTONIVÓR, -Ă, planctonivóri, -e, adj. Planctofag. (cf. fr. planctonivore) Vezi definitia »

ȘUTITÓR, -OÁRE, șutitori, -oare, s. m. și f. (Arg.) Hoț (1). – Șuti + suf. -tor.. Vezi definitia »

TRANȘATÓR s. m. muncitor care execută lucrări de tanșare. *lucrător din echipa de preparare a peștelui de pe un vas de pescuit cu atribuția de a despica peștele. (după fr. trancheur) Vezi definitia »

CONDUCTÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Funcționar feroviar care însoțește vagoanele de persoane, pentru a supraveghea ordinea în timpul călătoriei, pentru a controla biletele călătorilor etc. 2. Șef de echipă. [Cf. fr. conducteur]. Vezi definitia »