CULMÍȘ, culmișuri, s. n. (Pop.) Culme (1). – Culme + suf. -iș. Vezi definitia »

făgíș, făgíșe, s.n. (reg.) pădurice de fag; făget. Vezi definitia »

STUFĂRÍȘ, stufărișuri, s. n. 1. Loc pe care crește stuf mult și des; stuf care crește pe un asemenea loc; stufărie, stufăraie. 2. Desime, desiș, tufiș. [Var.: (reg.) stuhăríș s. n.] – Stuf + suf. -ăriș. Vezi definitia »

sfârcúș, sfârcúșuri, s.n. (reg.) 1. extremitate proeminentă a unor organe, a unor părți de organe, a unor oase; sfârc. 2. (în forma: sfercușă) vârful unui paloș. 3. (în forma: sfărcuș) bețigaș crestat pentru frecat urzicile. Vezi definitia »

păzáș, păzáși, s.m. (reg.) cantonier la calea ferată. Vezi definitia »