Definita cuvantului pricepere
PRICÉPERE, priceperi, s. f. Faptul de a (se) pricepe. 1. Facultatea de a înțelege, de a pătrunde ceva (ușor) cu mintea; înțelegere; p. ext. judecată, inteligență. 2. Îndemânare, abilitate, iscusință. – V. pricepe.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pricepere
DESCĂTUȘÁRE, descătușări, s. f. Acțiunea de a (se) descătușa și rezultatul ei. – V. descătușa. Vezi definitia »
sîmbure (-ri), s.m. – 1. Sămînță moale, nucleu, partea moale a fructelor cu coajă tare. – 2. Miez, sămînță, partea moale a fructelor cărnoase. – 3. Centru, parte interioară. – 4. Nucleu, element primordial. – 5. Nucleu de cometă. – Var. simbure, sumbure. Mr. sîmbură. Lat. sumbola, symbola, din gr. συμβολή. Sensul curent al gr. σύμβολον era cel de „emblemă, semn distinctiv” și se aplică la obiectul a cărui posesie permitea identificarea purtătorului. Un astfel de obiect era jumătatea unei oale sau fruct cu coaja dură, a cărui unire cu cealaltă jumătate permitea judecarea autenticității sale (cum se face cu contramărcile); și de aici συμβολή „apropiere” și σύμβολον „semnul care permite recunoașterea”. Se poate presupune că sensul s-a extins de la ideea de „jumătate de fruct”, la cea de „sîmbure, nucleu, partea moale din mijloc” a fructului. Celelalte explicații sînt insuficiente: de la un cuvînt dacic (Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 309), din sl. zrŭno (Cihac, II, 344); de la un tracic *sumbula (Pascu, I, 191); din alb. thumbuljë (Philippide, II, 733; P. Papahagi, Jb., XII, 546; Tiktin; cf. Rosetti, II, 122), din lat. sabulum (P. Papahagi, Dunărea, II, 79); anterior indoeurop. (Lahovary 341). Der. sîmburar, s.m. (pasăre conirostră, Cocothraustes vulgaris); sîmburos, adj. (cu mult sîmbure). Vezi definitia »
SILICIFIÉRE s. f. 1. transformare a rocilor în minerale din grupa silicei (opal, calcedonie, cuarț etc.). 2. depozitare a siliciului în țesuturi. (după fr. silicification) Vezi definitia »
PALADIZÁRE, paladizări, s. f. Operație de depunere a unui strat subțire de paladiu1 pe suprafețe metalice. – Cf. paladiu1. Vezi definitia »
BRIOZOÁRE s. n. pl. clasă de mici nevertebrate acvatice cu aspect de mușchi de pământ, care trăiesc în colonii fixate de alge, cochilii sau roci. (< fr. bryozoaires) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z