VICTÓRIE, victorii, s. f. 1. Succes repurtat asupra inamicului într-un război, într-o bătălie, într-o revoluție (armată); biruință, izbândă. 2. Succes obținut într-o competiție sportivă, într-un concurs, la un examen etc. 3. Triumf al unei idei, al unei teorii, al unei politici asupra altora opuse. 4. Rezultat deosebit de bun obținut într-un domeniu de activitate. – Din lat. victoria. Vezi definitia »

LUMINĂȚÍE, luminății, s. f. (Înv.; urmat de un adj. pos.) Termen de reverență pentru o persoană de rang înalt, mai ales pentru un domnitor; înălțime, maiestate, mărie, domnie, excelență. – Luminat² + suf. -ie. Vezi definitia »

HIPERKALIEMÍE s. f. creștere a cantității de potasiu din sânge; hiperpotasemie. (< fr. hyperkaliémie) Vezi definitia »

HIGROMETRÍE s. f. ramură a meteorologiei care studiază metodele de determinare a umidității aerului; higroscopie. (< fr. hygrométrie) Vezi definitia »

EGIPTOLOGÍE s. f. ramură a orientalisticii care studiază istoria și cultura Egiptului antic. (< fr. égyptologie) Vezi definitia »