Definita cuvantului prigonire
PRIGONÍRE, prigoniri, s. f. Acțiunea de a prigoni; persecuție, împilare, asuprire. – V. prigoni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu prigonire
TEHNOREDACTÁRE s.f. Pregătirea tehnică a unui manuscris, înainte de a începe operația de tipărire; tehnoredacție. [< tehnoredacta]. Vezi definitia »
DEZRĂDĂCINÁRE, dezrădăcinări, s. f. Acțiunea de a dezrădăcina. – V. dezrădăcina. Vezi definitia »
IZBÍRE, izbiri, s. f. Acțiunea de a (se) izbi și rezultatul ei; lovire. – V. izbi. Vezi definitia »
ÎMPERECHÉRE, împerecheri, s. f. Acțiunea de a (se) împerechea și rezultatul ei. [Var.: (reg.) împărechére s. f.] – V. împerechea. Vezi definitia »
INFUZÁRE s.f. Acțiunea de a infuza. [< infuza]. Vezi definitia »