Definita cuvantului virtute
VIRTÚTE, virtuți, s. f. 1. Însușire morală pozitivă a omului; însușire de caracter care urmărește în mod constant idealul etic, binele; integritate morală. ♦ Înclinație statornică specială către un anumit fel de îndeletniciri sau acțiuni frumoase. 2. (În loc. prep.) În virtutea... = pe baza, în puterea, ca urmare a... – Din lat. virtus, -tutis (cu unele sensuri după fr. vertu).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu virtute
INALTERABILITÁTE s. f. calitatea a ceea ce este inalterabil. (< fr. inaltérabilité) Vezi definitia »
ACTUALITÁTE, actualități, s. f. Ceea ce este actual; eveniment, întâmplare curentă, timpul de față, prezent2. ◊ Loc. adj. De actualitate = care se petrece sau interesează în clipa de față, care corespunde prezentului. ♦ Ceea ce este actual; (la pl.) evenimente curente, la ordinea zilei. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. actualité. Vezi definitia »
OSTE- v. osteo-. Vezi definitia »
INCOERCIBILITÁTE s. f. calitatea de a fi incoercibil. (< fr. incoercibilité) Vezi definitia »
ADVERSITÁTE, adversități, s. f. Împrejurare potrivnică, cu care cineva are de luptat; dificultate. – Din fr. adversité, lat. adversitas, -atis. Vezi definitia »