ABLEGÁȚIE s.f. demnitatea, funcția de ablegat. [Gen. -iei. / < fr. ablégation]. Vezi definitia »

PERIFERÍE s.f. Cartierele mărginașe ale unui oraș; (p. ext.) ținuturile de la marginea unei țări. ♦ Suprafața exterioară a unui corp solid. ♦ Contur al unei figuri curbilinii; circumferință. [Gen. -iei. / cf. fr. périphérie, it. periferia < lat., gr. peripheria – circumferință < peri – împrejur, pherein – a purta]. Vezi definitia »

TRANSPLANTOLOGÍE s. f. disciplină medicală care studiază organele sau țesuturile destinate transplantului (1). (< transplant + -logie) Vezi definitia »

DIDASCALÍE s. f. instrucțiune dată actorilor de autorul unei opere dramatice antice grecești. ◊ notă, indicație care se punea înaintea unei piese de teatru la latini. (< fr. didascalie, gr. didaskalia) Vezi definitia »

SPERMATÍE s. f. (bot.) gamet mascul, cu un singur nucleu. (< fr. spermatie) Vezi definitia »