sgómot (-te), s. f. – 1. Sunet, rumoare. – 2. Zarvă, scandal. – Var. zgomot, înv. scomot, și der. Slov. gomot, sb., cr. glomot (Cihac, II, 343), din pol. gomon, der. gomoni, vb. (a trăncăni, a flecări). – Der. sgomota (var. gomoti), vb. (a face zgomot); sgomotos, adj. (care produce zgomot). Vezi definitia »

COMPÓT, compoturi, s. n. Produs alimentar preparat din fructe, proaspete sau uscate, fierte în apă cu zahăr. – Din fr. compote. Vezi definitia »

PROCARIÓT, procariote, s.n. (Biol.; la pl.) Grup de organisme primitive (viruși, bacterii, alge albastre) unicelulare, cu structură simplă . virusurile nu sint celule! . nu au atins acest stadiu de organizare a materiei vii . deci definita este gresita . nu exemplificati virusii aici. . vorbiti cu un biolog . de fapt biologii sint autorii acestor greseli de defninitii . uita de la mina pina la gura ce au invatat! viorica iovan Vezi definitia »

pilót (pilóți), s. m. – Stîlp, pilon. Fr. pilotis. Omonim al lui pilot, s. m. (cîrmaci), din fr. pilote. Vezi definitia »

CREOZÓT s. n. Lichid uleios, incolor sau gălbui, caustic, cu miros caracteristic, extras prin distilare din gudronul de lemn sau de cărbune, întrebuințat în industrie (la impregnarea lemnului) și în medicină (ca expectorant în bronșitele cronice). [Pr.: cre-o-. – Var.: creuzót s. n.] – Din fr. créosote. Vezi definitia »