Definita cuvantului băiețel
BĂIEȚÉL, băieței, s. m. 1. Diminutiv al lui băiat; băiețaș. 2. (La pl.) Plantă erbacee cu frunze păroase și flori albastre grupate, care crește prin fânețe și pășuni (Veronica spicata) – Băiat + suf. -el.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu băiețel
ORHIOCÉL s. n. hernie a testiculului. (< fr. orchiocèle) Vezi definitia »
BUTUCÉL, butucei, s. m. Diminutiv al lui butuc. Vezi definitia »
BĂNUȚÉL, bănuței, s. m. (Bot.) Bănuț (3). – Bănuț + suf. -el. Vezi definitia »
HISTEROCÉL s.n. (Med.) Hernie a uterului. [< fr. hystérocèle]. Vezi definitia »
a ajunge lăstărel expr. (prst.- d. un tânăr neinițiat) a reuși primul act sexual Vezi definitia »