scheuná (schiáun, -át), vb. – 1. A lătra, a chelălăi. – 2. A țipa, a se văita. – Var. cheuna, chiauna, schiauna, șcheuni, schiona. Creație expresivă, bazată pe *chiau, care imită glasul plîngăreț al cîinelui, cf. chiu și chefni, mieuna ‹ miau. Tiktin a intuit caracterul imitativ al creației, dar a pornit de la o bază *sklab, imposibilă în rom. După părerea greșită a lui Cihac, II, 330, din sl. skomati „a geme”. – Der. scheunătură, s. f. (lătrătură). Vezi definitia »

SURMENÁ vb. refl., tr. a (se) obosi peste măsură, până la istovire; a (se) extenua. (< fr. surmener) Vezi definitia »

NAGÁNA s. f. boală a erbivorelor din Africa tropicală, provocată de musca țețe. (< fr. nagana) Vezi definitia »

IMPREGNÁ vb. I. tr., refl. A (se) îmbiba cu o substanță (lichidă). [Pron. -preg-na. / < fr. imprégner, cf. it. impregnare]. Vezi definitia »

buna seara VEȘNICÍE, veșnicii, s.f.Durată care nu are nici început, nici sfârșit, care nu se supune nici unei determinări temporale... DURÁTĂ, durate, s.f. Interval de timp in care se petrece, se desfășoară o acțiune; timpul cât durează ceva. Daca durata este interval de timp atunci vesnicia nu este durata. „Veșnicia nu înseamnă timp nesfârșit. Așa ceva nu există, cum nu există spații fără dimensiune. Veșnicia este o stare în care timpul nu mai există (Apocalipsa 10:6). Filosoful Boethius a dat o definiție, în mare, acceptată de Biserica Creștină. Veșnicia este possia totală, simultană și perfectă, a unei vieți complete. Cum a spus gânditorul grec Parmenide>: Veșnicia este întreagă, unică. În veșnicie nimic n-a fost sau va fi. Totul este deodată, complet, continuu.” Vezi definitia »