CONCLUZÍV, -Ă, ocluzive, adj. v. conclusiv. Vezi definitia »

EXTEROCEPTÍV, -Ă adj. (Despre senzații) Care informează asupra lumii din afara corpului. [< fr. extéroceptif]. Vezi definitia »

ANTIVOMITÍV, -Ă adj., s. n. (medicament) care combate starea, senzația de vomă; antiemetic. (< fr. anti-vomitif) Vezi definitia »

CALIFICATÍV, -Ă adj. Care califică, care arată o calitate, o însușire. // s.n. Cuvânt, termen prin care este caracterizată o persoană, un lucru etc. V. atribut, epitet. ♦ Notă, mențiune cu care se apreciază sârguința și purtarea elevilor și a studenților sau activitatea oamenilor muncii. [< fr. qualificatif]. Vezi definitia »

pătimív, -ă, adj. (înv.; despre diateze, conjugări, forme verbale) pasiv. Vezi definitia »