pórștină, pórștine, s.f. (înv.) dare care se plătea pe porci. Vezi definitia »

SUBSTÁNȚĂ, substanțe, s. f. 1. Corp (omogen) alcătuit din atomi și din molecule (formate din aceleași elemente) și care posedă o anumită formă, culoare, miros, gust etc. ◊ Substanță de contrast = substanță chimică utilizată la examenele radiologice, opacă la razele Roentgen. 2. (Anat.; în sintagmele) Substanță albă = parte a sistemului nervos central formată din fibrele celulelor nervoase. Substanță cenușie = parte a sistemului nervos central formată din corpurile celulelor nervoase. 3. Categorie filozofică care desemnează fie esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor, fie ceea ce există de sine stătător. 4. Parte esențială, principală, constitutivă a unui lucru. ♦ Fig. Conținutul, miezul unui discurs, al unei scrieri etc. ◊ Loc. adv. (Rar) În substanță = pe scurt, în rezumat; în fond. – Din fr. substance. Vezi definitia »

AGÉNDĂ s.f. 1. Carnet pe care sunt însemnate zilele, folosit pentru diferite notițe referitoare la anumite date, acțiuni, treburi etc. 2. Ordine de zi. [< fr., it. agenda, cf. lat. agenda – ceea ce trebuie să faci]. Vezi definitia »

TRÉSĂ s.f. 1. Șiret din fire de lână, de mătase sau de metal, ori bandă de metal purtate pe uniforme pentru a indica gradul. 2. Împletitură din trei fire întrebuințată la confecționarea chingilor de pe bordul navelor. ♦ Împletitură cu aceeași țesătură, care se întrebuințează în electrotehnică etc. 3. (Arhit.) Ornament în formă de împletitură de trei benzi. [< fr. tresse]. Vezi definitia »

ARIÉTĂ s. f. (muz.) arie de proporții reduse. (< it. arietta) Vezi definitia »