olătáș, olătáși, s.m. (înv.) proprietar funciar. Vezi definitia »

schimbáș, schimbáși, s.m. (înv.) 1. soldat care făcea parte din trupele cu schimbul (călăraș, dorobanț cu schimbul). 2. cel care schimba pe altul, care îi lua locul. Vezi definitia »

sămăráș, sămăráși, s.m. (înv.) persoană care îngrijea și mâna măgarii încărcați cu samare. Vezi definitia »

HÂȘ interj. Cuvânt cu care se alungă găinile sau alte păsări (de curte). [Var.: câș, hâci interj.] – Onomatopee. Vezi definitia »

BUCIUMÁȘ, -Ă, buciumași, -e, s. m. și f. Persoană care buciumă. – Bucium¹ + suf. -aș. Vezi definitia »