FORMÚLĂ s.f. 1. Expresie generală și invariabilă a unei idei, a unei relații etc. care poate fi aplicată în mai multe cazuri particulare. ◊ Formulă de politețe = formă convențională de exprimare folosită pentru a se adresa unei autorități sau unei persoane. ♦ Frază-tip care cuprinde termenii formali și expreși în care trebuie compus un act, o sentință etc. 2. Expresie matematică reprezentând o relație generală între mai multe mărimi. 3. Expresie în simboluri care reprezintă compoziția unei combinații chimice. 4. Soluție; mod de a face ceva, mijloc. 5. Parolă. [< lat., it. formula, fr. formule]. Vezi definitia »

EPITRÓPĂ s.f. (Ret.) Concesie. [< fr. épitrope, cf. gr. epitrope]. Vezi definitia »

CLÉMĂ, cleme, s. f. Dispozitiv cu ajutorul căruia se asamblează laolaltă două sau mai multe piese sau elemente, astfel încât această îmbinare să reziste la solicitări relativ mari. – Din germ. Klemme. Vezi definitia »

nădeálă, nădéli, s.f. (înv.) înnădire. Vezi definitia »

TOXÍNĂ s.f. Substanță otrăvitoare cu acțiune toxică produsă de bacterii, de paraziți și de unele ciuperci; otravă. [< fr. toxine]. Vezi definitia »