Definita cuvantului accentuativ
ACCENTUATÍV, -Ă adj. (Rar) Referitor la accente, la accentuație; (despre ritm) tonic. [Cf. it. accentuativo].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu accentuativ
CONSERVATÍV1, -Ă adj. Conservant. ♦ (Fiz.; despre câmpuri de forțe) În care se conservă energia. [< fr. conservatif]. Vezi definitia »
IRITATÍV, -Ă adj. (Rar) Iritant. [Cf. fr. irritatif]. Vezi definitia »
PURGATÍV, -Ă adj., s.n. (Medicament) care are proprietatea de a curăța tubul digestiv prin defecare. [Cf. fr. purgatif, lat. purgativus]. Vezi definitia »
DETERMINATÍV, -Ă adj., s.n. (Gram.) Determinant. ◊ Adjectiv determinativ = adjectiv pronominal care determină un substantiv. [Cf. fr. déterminatif, it. determinativo]. Vezi definitia »
FESTÍV, -Ă adj. de sărbătoare; sărbătoresc, măreț, somptuos. (< it. festivo, lat. festivus) Vezi definitia »