TABUÍSM s. n. caracter de tabu, interdicție bazată pe tabu. (< tabui + -ism) Vezi definitia »

PRECLASICÍSM s. n. Perioadă din istoria literaturii sau a artei anterioară clasicismului. – Preclasic + suf. -ism. Vezi definitia »

SILOGÍSM s. n. raționament deductiv în care dintr-o judecată universală derivă cu necesitate o nouă judecată prin intermediul unei a treia. (< fr. syllogisme, lat. syllogismus) Vezi definitia »

PATERNALÍSM s. n. 1. sistem social caracterizat prin predominanța celor mai vârstnici sau a unuia care deține o influență personală asupra grupului. 2. pretins interes pe care l-ar manifesta patronii sau conducătorii de fabrici față de bunăstarea muncitorilor, față de atmosfera din întreprindere, de relațiile interumane. 3. protecție, protejare, tutelare excesivă a propriului copil, motivată printr-o dragoste și grijă deosebite. (< fr. paternalisme) Vezi definitia »

ANTORÍSM s.n. (Lit.) Procedeu stilistic constând în înlocuirea unui cuvânt cu altul, considerat mai puternic sau mai exact. [< fr. anthorisme, cf. gr. anthorismos]. Vezi definitia »