BAIONÉTĂ, baionete, s. f. Armă albă în formă de sabie scurtă, care se poate fixa la țeava puștii militare. ◊ Atac (sau asalt) la baionetă = luptă corp la corp. ♦ Îmbinare în baionetă = îmbinare demontabilă a două piese care se fixează una într-alta prin împingere și rotire cu un sfert sau cu o jumătate de cerc. [Pr.: ba-io-] – Din fr. baïonnette. Vezi definitia »

SINDESMÓZĂ s. f. legătură la distanță, prin ligamente sau membrane, a două oase. (< fr. syndesmose) Vezi definitia »

CLOÁCĂ s.f. 1. Canal subteran destinat a primi murdăriile dintr-un oraș. 2. Masă de apă murdară și fetidă. ♦ (Fig.) Loc rău famat, mediu imoral. 3. Orificiu comun al căilor urinare, intestinale și genitale la batracieni, reptile, păsări și la unele mamifere. [Pron. cloa-că. / < fr. cloaque]. Vezi definitia »

ZĂHĂRÍCĂ s. f. Una dintre cele două plante: Myricaria germanica și Lycium vulgare. (din zahăr) Vezi definitia »

FĂTÚȚĂ, fătuțe, s. f. (Reg.) Fetiță. – Fată + suf. -uță. Vezi definitia »