nátimă, nátime, s.f. (reg.) 1. morman de pietre la hotarul unui loc. 2. namilă, matahală, arătare, monstru. 3. bubă mare și rea. Vezi definitia »

CHIABUROÁICĂ, chiaburoaice, s. f. Nevastă de chiabur; țărancă chiabură. – Chiabur + suf. -oaică. Vezi definitia »

LEGUMICULTÚRĂ s. f. Ramură a agriculturii care se ocupă cu teoria și practica cultivării legumelor; cultivarea legumelor. – Legumă + cultură (după pomicultură etc.). Vezi definitia »

HEMOLEUCOGRÁMĂ s.f. Analiză constituind notarea hematiilor și a leucocitelor. [< fr. hemo-léucogramme]. Vezi definitia »

GÍLDĂ s.f. v. ghildă. Vezi definitia »