Definita cuvantului rușui
RUȘUÍ, rușuiésc, vb. IV. Tranz. (Mold.; Înv.) A uzurpa, a lua în stăpânire prin forță. (din sl. rušiti = a lua, a înlătura; la origine, se spunea probabil despre schimbarea pe ascuns a poziției pietrelor de hotar ale unei proprietăți; de aici, cu l expresiv a devenit rășlui; explicația lui Tiktin, prin interm. lui răzluși (< sl. razlučiti), nu este convingătoare)
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rușui
BUBUÍ, pers. 3 búbuie, vb. IV. Intranz. (Despre tunet; p. ext. despre arme de foc sau alte surse de zgomote) A produce un zgomot înfundat și puternic, repetat (prin ecou) la intervale scurte. – Onomatopee. Vezi definitia »
biciul(u)í, biciul(ui)ésc, vb. IV (reg.) a aprecia, a evalua. Vezi definitia »
FERĂSTRUÍ vb. IV v. ferestrui. Vezi definitia »
născut în zodia porcului expr. exagerat de norocos. Vezi definitia »
jălbuí, jălbuiésc, vb. IV (înv.) a face o jalbă, a se plânge în scris, a petiționa. Vezi definitia »