HIPOREFLÉXIE s. f. hiporeflectivitate. (< fr. hyporéflexie) Vezi definitia »

ECOFIZIOLOGÍE s. f. 1. disciplină care studiază fiziologia diferitelor grupe de organisme în corelație cu mediul natural. 2. (în țările de limbă engleză) ecologie. (< engl. ecophysiology) Vezi definitia »

SIRINGOMIELÍE s. f. boală a sistemului nervos care se manifestă prin distrugerea substanței cenușii din măduva spinării, cu pierderea sensibilității. (< fr. syringomyélie) Vezi definitia »

-DINÍE Element secund de compunere care introduce în termeni noțiunea de „durere”. [< gr. odyne]. Vezi definitia »

EXCÍZIE s. f. 1. extirpare a unei porțiuni de țesut sau organ. 2. (tehn.) tăiere, scoatere a unui fragment dintr-un material sau dintr-o piesă. (< fr. excision, lat. excisio) Vezi definitia »