pregiuráș, pregiuráși, s.m. (înv.) vecin. Vezi definitia »

PRĂȘTIÁȘ, prăștiași, s. m. 1. (Înv. și pop.) Persoană care aruncă cu praștia (1). 2. (Reg.) Cal lăturaș. [Pr.: -ti-aș] – Praștie + suf. -aș. Vezi definitia »

săcălúș (săcălúșe), s. n. – Tun mic. Var. săcălaș. Mag. szakallás, din sl. sokolŭ „tun” (Cihac, II, 322; Tiktin). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

ZBURÍȘ adv. (Neobișnuit) Ca în zbor; repede. – Zbura + suf. -iș. Vezi definitia »

SMEȘ, smeșuri, s. n. Lovitură de atac la tenis, prin care o minge înaltă primită este expediată cu putere în terenul adversarului. [Var.: smeci s. n.] – Din engl., fr. smash. Vezi definitia »