Definita cuvantului aducție
ADÚCȚIE s.f. 1. Transportare, aducere, transport; acțiunea de a îndrepta apele către un anumit loc. ◊ Aducție de apă = apeduct. 2. Acțiunea mușchilor aductori. [Var. aducțiune s.f. / cf. fr. adduction, it. adduzione].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu aducție
stăuríe, stăuríi, s.f. (reg.) țarc sau staul pentru vite. Vezi definitia »
LEGĂTORÍE, (1) legătorii, s. f. 1. Atelier sau secție dintr-o întreprindere în care se cartonează sau se broșează cărți, reviste etc. 2. Meseria legătorului de cărți. – Legător + suf. -ie. Vezi definitia »
STOMATOPLASTÍE s.f. Refacerea prin autoplastie a cavității bucale. [Gen. -iei. / < fr. stomatoplastie, cf. gr. stoma – gură, plassein – a forma]. Vezi definitia »
FOTOMETRÍE s. f. ramură a fizicii care studiază metodele de măsurare a intensității unei surse de lumină. (< fr. photométrie) Vezi definitia »
DEJÉCȚIE, dejecții, s. f. 1. Evacuare a excrețiilor din organism, în special a materiilor fecale; (concr.) materia fecală evacuată. ♦ Apă murdară provenită din fabrici sau din gospodării, care degradează apele naturale în care se scurge. 2. (În sintagma) Con de dejecție = formă de relief cu aspect de evantai, alcătuită din bolovănișuri, pietrișuri, nisip și argilă depozitate de torenți și râuri acolo unde se produce o schimbare de pantă. [Var.: dejecțiúne s. f.] – Din fr. déjection, lat. dejectio, -onis. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z