APOSTAZÍE, apostazii, s. f. 1. Renunțare publică la o anumită credință religioasă; renegare a unei doctrine sau concepții. 2. Revoltă, răzvrătire împotriva stăpânirii [Var.: apostasíe s. f.] – Din ngr. apostasía, fr. apostasie. Vezi definitia »

DETRÁCȚIE s.f. v. detracțiune. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

MIZERICÓRDIE s.f. (Liv.) Milă, îndurare. [Gen. -iei. / < lat. misericordia, cf. fr. miséricorde]. Vezi definitia »

DEPILÁȚIE s. f. depilare. (< fr. dépilation) Vezi definitia »