ETNICÍSM s. n. Tendință a unor grupări literare românești de la începutul secolului al XX-lea de a subordona aspectele etice și estetice celor etnice. – Etnic + suf. -ism. Vezi definitia »

SCHOPENHAUERÍSM s.n. Filozofia lui Schopenhauer, care afirmă că esența lumii este voința universală, oarbă și irațională și exclude existența legilor dezvoltării naturii și societății și implicit posibilitatea cunoașterii științifice, iar în artă propagă un estetism mizantrop, culminând prin proclamarea idealului mistic al „nirvanei”. [< Schopenhauer – filozof idealist german + -ism]. Vezi definitia »

PARAMAGNETÍSM s. n. proprietate a unor corpuri de a se magnetiza temporar în direcția intensității locale a câmpului magnetic. (< fr. paramagnétisme) Vezi definitia »

AUTOMATÍSM s.n. Însușirea de a fi automat; mișcare de automat sau asemănătoare unui automat. ♦ (Psih.) Caracterul unor mișcări la care nu participă conștiința. [Pron. a-u-. / cf. fr. automatisme]. Vezi definitia »

PROFETÍSM s. n. 1. Curent religios care propagă învățătura și susține menirea profeților. 2. Caracter profetic; profeție. – Din fr. prophétisme. Vezi definitia »