STEREOTELEMÉTRU s.n. Telemetru folosit în stereotelemetrie. [Cf. fr. stéréotélémètre]. Vezi definitia »

OMOCÉNTRU, omocentre, s. n. V. homocentru. Vezi definitia »

órtru s.n. (înv.) utrenie. Vezi definitia »

EXPONOMÉTRU, exponometre, s. n. Instrument folosit pentru stabilirea duratei corecte de expunere la lumină a unui film sau a unei plăci fotografice. – Din rus. eksponometr, germ. Exponometer. Cf. fr. exposemètre. Vezi definitia »

-HÍDRU elem. hidr(o)1-. Vezi definitia »