Definita cuvantului aliniere
ALINIÉRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) alinia și rezultatul ei. 2. Linie de așezare a limitelor unei străzi, a unei piețe publice etc. ♦ Operație de jalonare a unui aliniament. 3. (la pl.) Monumente cu caracter religios frecvente în epoca bronzului în Franța, în Anglia etc., constând din șiruri drepte, paralele, de blocuri mari de piatră cioplită, înfipte vertical în pământ la intervale regulate. [< alinia, după fr. alignement].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu aliniere
CLIȘÁRE s.f. Acțiunea de a clișa; clișaj. [< clișa]. Vezi definitia »
NITRÁRE s. f. introducere a grupării nitro în molecula unui compus organic; nitrație. (< nitra) Vezi definitia »
zburlíre v. zbârlíre Vezi definitia »
RADIOBALIZÁRE, radiobalizări, s. f. Acțiunea de a radiobaliza. [Pr.: -di-o-] – V. radiobaliza. Vezi definitia »
CHEOTOÁRE, cheotori, s. f. 1. Mic ochi de ață, de șiret, de stofă etc. la un obiect de îmbrăcăminte, prin care se petrece nasturele pentru a încheia obiectul. 2. Tăietura din partea stângă (sau dreaptă) a reverului unei haine (bărbătești); butonieră. 3. (Pop.) Loc unde se împreună bârnele la colțurile caselor. [Pr.: che-o- – Var.: cheutoáre, chiotoáre s. f.] – Lat. *clautoria (< *clautus = clavutus). Vezi definitia »